Despre cum am renunțat la o aplicație de șah după doi ani

Sunt un jucător amator de șah, mereu în căutarea modalităților de a-mi îmbunătăți jocul. Acum mai bine de doi ani, am descoperit AimChess, o aplicație care promitea să mă ajute să progresez prin puzzle-uri zilnice de șah croite pe slăbiciunile identificate de AI în partidele mele, jucate online.

La început, totul părea perfect. Intram zilnic în aplicație, rezolvam problemele și simțeam o satisfacție reală văzând cum crește streak-ul meu. Deși obiectivul principal era să-mi îmbunătățesc jocul, nu pot nega bucuria pe care o simțeam adăugând încă o zi la șirul meu neîntrerupt de rezolvări. Pentru această experiență, plăteam aproape 8 euro lunar – o sumă pe care o consideram justificată pentru pasiunea mea.

 Însă recent, ceva s-a schimbat. Site-ul s-a blocat complet, făcând imposibil accesul la orice informație. Inițial, principala mea îngrijorare a fost legată de datele mele de plată. Pe măsură ce zilele treceau fără nicio veste, anxietatea mea creștea. În cele din urmă, am primit un e-mail vag care menționa “probleme tehnice” – de parcă nu-mi dădusem seama singur.

Când site-ul a revenit în sfârșit, am avut un șoc: streak-ul meu, construit cu atâta dedicare, fusese resetat la zero. Nu era prima oară când se întâmpla asta, și de fiecare dată am simțit o profundă frustrare, știind că nu era vina mea.

Acest incident m-a făcut să-mi pun câteva întrebări esențiale: 

1. De ce plătesc eu 8 euro pe lună pentru acest serviciu?

2. Pot găsi aceleași puzzle-uri în altă parte, poate chiar gratuit sau mai ieftin?

3. Valoarea pe care o primesc justifică încă prețul și frustrările ocazionale? 

Am făcut o scurtă analiză a opțiunilor disponibile și am realizat că răspunsul la a doua întrebare era un categoric “da”. Existau multe alte platforme care ofereau puzzle-uri similare, unele chiar gratuit.

Procesul meu de decizie a luat în considerare următoarele aspecte:

1. Valoarea financiară: Plăteam aproape 100 de euro pe an. Era o sumă semnificativă pentru un hobby care poate fi folosită și altfel.

2. Experiența utilizatorului: Problemele tehnice și pierderea streak-ului au afectat negativ experiența mea. Până la urmă, toată aplicația se bazează pe emoția creată de sentimentul că progresez.

3. Alternativele disponibile: Existau opțiuni mai ieftine sau gratuite care ofereau servicii similare.

4. Atașamentul emoțional: Deși investisem mult timp în aplicație, trebuia să evaluez obiectiv dacă acest atașament justifica continuarea abonamentului. Cu alte cuvinte, emoția nu a mai jucat un rol important.

5. Progresul în șah: Era crucial să-mi reamintesc că scopul principal era îmbunătățirea jocului meu, nu menținerea unui streak. 

După ce am cântărit toate aceste aspecte, decizia a devenit clară: era timpul să renunț la abonamentul AimChess.

În final, deși a fost o decizie dificilă să renunț la ceva ce făcuse parte din rutina mea zilnică timp de doi ani, dar rămâne și un exemplu pentru brandurile bazate pe emoție. Clienții stau cu brandul atât timp cât emoția care a determinat alegerea brandului este tot acolo. Dacă începe să raționalizeze, s-ar putea ca brandul să nu mai fie atractiv.